Curs Arduino pentru copii mici și mari

Arduino

În producție

Platforma Arduino este un instrument popular de dezvoltare a produselor pentru Internetul lucrurilor (IoT) și unul dintre cele mai de succes instrumente pentru educație. Sute de mii de designeri, ingineri, studenți, dezvoltatori și producători din întreaga lume folosesc Arduino pentru a inova în muzică, jocuri, jucării, robotică, case inteligente, agricultură, vehicule autonome și multe altele

Abonează-te
  1. 1

    Introducere

    Curs Arduino pentru copii mici și mari. Cel mai bun start în lumea electronicii și programării pentru tineri.

  2. 2

    Pregătirea mesei de lucru și materialele necesare

    În acest video va prezint ce model de Arduino voi folosi în acest curs, cum instalăm arduino IDE și alte informații bune de știut

  3. 3

    Sirena Martin

    Nu voi începe cu proiectul clasic, cum să aprinzi un led cu arduino, ci vom realiza un mic circuit cu care sa vă speriați părintii. O sirena de poliție în mod analogic are câțiva tranzistori, condensatori, rezistențe. Cu arduino putem face o rirena de politie,salvare sau pompieri mai simplu şi vom folosi doar doi tranzistori

  4. 4

    Sirenă de poliție ca în Austria

    În această lecție vom folosi o funcție nouă (noTone) și vom folosi for pentru a repetă o secvență de tonuri

  5. 5

    Orgă electronică cu sunete „random“

    La sirena descrisă in lectia anterioara, tonurile sunt produse într-o ordine precis definită. Dar, puteți utiliza Arduino pentru a genera tonuri aleatoare în frecvență și durată. Schema circuitului este aceeași ca și pentru sirenă.

  6. 6

    Sirenă de poliție ca în USA

    Vehiculele de urgență din SUA și din alte țări folosesc o sirenă care crește și scade rapid în frecvență. În aceasta lecție veți face cunoștință cu operatorul condițional [? : ]. este ca un if...else ....

  7. 7

    Senzor de parcare cu Arduino

    În acest proiect, modulul senzorului cu ultrasunete este folosit împreună cu o sonerie activă pentru a ajuta la parcarea în marșarier a vehiculului. Pe măsură ce distanța până la obiecte devine mai mică, soneria se aude mai repede pentru a avertiza șoferul că obiectele din spatele vehiculului sunt mai aproape. Scopul acestui proiect este de a arăta modul în care senzorul ultrasonic poate fi utilizat într-un circuit pentru a măsura distanța.

  8. 8

    C++ data type - analogie

    În această secțiune, ne vom uita la elementele de bază ale C++ de care veți avea nevoie pentru a programa un Arduino. La microcontrolere cu memorie limitată, procedura este oarecum diferită față de un PC bine echipat, motiv pentru care cu greu se poate folosi toată finețea programării C++.

  9. 9

    Experimente cu motoare (servomotor)

    În electronica industriala în special la automatizarea de procese se folosesc diferite motoare. Cu ajutorul motoarelor, un microcontroler poate acționa direct asupra unui proces. De exemplu, putem controla ventilatoare sau se pot efectua mișcări de reglare în construcția de modele și robotică, automatizarea unei linii de producţie etc. Dintre numeroasele posibilități, aș dori să vă arăt câteva exemple de aplicații de motoare DC, servo și motoare pas cu pas pe care le puteți folosi împreună cu Arduino.

  10. 10

    Control servomotor cu un potențiometru

    În acest experiment vom controla servomotorul cu un potențiometru. La începutul programului, este adaugata biblioteca servo. Conexiunea pinului de control al motorului și conexiunea pinului din mijoc al potențiometrului sunt definite.

  11. 11

    Control servomotor cu un senzor ultrasonic

    De obicei servomotoarele conectate la Arduino pot fi acționate direct cu 5V. Dacă nu sunt de așteptat forțe mari de acționare, atunci sursa de alimentare (5 V) de la Arduino este suficientă. Dacă mai multe servo-uri sunt controlate de Arduino sau dacă sunt necesare forțe de acționare mai mari, atunci servo-ul trebuie să fie alimentat de la o sursă de tensiune separată.

  12. 12

    Butoane, comutatoare, pull-down, pull up

    Butoanele și comutatoarele pot avea două stări: deschis sau închis. Diferă doar prin blocarea mecanică. Un buton este închis când este apăsat și revine la starea deschis după ce a fost apăsat sau revine singur la deschis. Deoarece intrarea digitală procesează un nivel logic, butoanele și comutatoarele pot funcționa numai într-un divizor de tensiune.

  13. 13

    Polling vs. Interrupt

    În experimentul din lecția anterioară am comandat servomotorul cu un buton. Încă nu cunoaștem cum recunoaste Arduino că butonul a fost apăsat. Știți că în acest caz este prezent un LOW la intrare, în caz contrar un HIGH.

  14. 14

    Comandă LED , servomotor cu buton

    Acum vrem să schimbăm circuitul încât să putem diminua intesitatea LED-ul. Majoritatea variatoarelor, cu ajutorul cărora poți face lumina camerei mai plăcută, se comportă ca un comutator normal de lumină atunci când le apeși pur și simplu. Dacă apăsați mai mult sau rotiți, lumina va deveni mai strălucitoare sau mai slabă. Acest lucru ar trebui să se întâmple acum și cu LED-ul nostru. In acest video realizam primus pas al proiectului si comentam codul folosit si realizam un test cu un led si cu un servomor

  15. 15

    Comanda motor DC cu ajutorul unui driver cu tranzistor bipolar

    Incepem cu un proiect foarte simplu, în care un mic motor DC cu perii care poate fi operat la 3-6V este conectat la microcontroler printr-un tranzistor ca driver. Motorul se va porni timp de 10 secunde și apoi se va opri timp de 5 secunde. Acest proces se repetă până când este oprit manual. Scopul acestui proiect este de a arăta cum un motor DC cu perii poate fi conectat și operat printr-un microcontroler. si vom verfica pe osciloscop ce se intampla cand motorul se opreste

  16. 16

    Schimbarea sensului de rotație a motorului cu punte H

    Acest proiect arată cum poate fi schimbat sensul de rotație al motorului. În acest proiect, un buton este conectat la microcontroler. Apăsarea butonului inversează sensul de rotație al motorului.

  17. 17

    Funcții în Arduino, C++

    Până acum ați pus totul în funcția principală void loop. În practică, însă, nu este productiv şi de multe ori recurgi la un copy-paste pentru a realiza același lucru. Ideal este sa împarți subsarcinile în funcții individuale

  18. 18

    Display la Arduino

    În acest video, vă prezint componentele pentru afișarea vizuală a informațiilor și controlul acestora. După ce ați văzut cum sunt introduse și procesate datele, probabil că doriți să știți cum pot fi reprezentate. În acest scop, vă voi prezenta diverse elemente de afișare.

  19. 19

    Motorul pas cu pas

    Motoarele pas cu pas sunt motoare de curent continuu care se rotesc în paşi mici. Aceste motoare au mai multe bobine care sunt alimentate secvenţial. Motoarele pas cu pas au avantajul că se poate realiza o poziționare şi control al vitezei foarte precis. Aceste motoare sunt utilizate în multe aplicații de poziționare de precizie. Practic, există două tipuri de motoare pas cu pas: unipolare și bipolare.

  20. 20

    Comandă motor cu driver A4988

    Unul dintre cele mai populare drivere pentru MPP este A4988. Acesta se poate descurca cu curenţi pana la max 2A.

  21. 21

    AccelStepper[1]

    Una dintre bibliotecile populare pentru comanda motoareleor MPP este AccelStepper. Acesta ofera o interfață orientată pe obiecte pentru motoare pas cu 2, 3 sau 4 pini și drivere de motor. AccelStepper îmbunătățește semnificativ biblioteca standard Arduino Stepper în mai multe moduri

  22. 22

    Accelerarea și frânarea motorului cu AccelStepper

    Biblioteca AccelStepper a devenit foarte populară deoarece include toate funcţiile de care ai nevoie în practică. Dezvoltatorul a programat diferite funcţii sau clase încât să acopere majoritatea scenariilor care le folosim la comanda motoarelor

  23. 23

    Control display cu I2C adaptor

    Adaptorul I2C este un dispozitiv care simplifică conexiunea dintre ecranele LCD și microcontrolere. Utilizează interfața I2C pentru a comunica cu microcontrolerul. Mai multe adaptoare pot fi conectate la aceeași interfață I2C. Adaptorul este compatibil cu ecranele LCD cu cipuri HD44780 integrate. Adaptorul I2C este compatibil atât cu ecranele LCD 16x02, cât și cu ecranele LCD 20x04.

  24. 24

    Robot mobil cu două motoare

    în acest proiect construim un robot mobil. Scopul acestui proiect este de a arăta cum se poate face mișcarea de bază a robotului, cum ar fi înainte, înapoi, viraj la stânga și la dreapta, cu un Arduino Uno. În acest proiect, motorul efectuează următoarele mișcări:

  25. 25

    Adaugare senzor ultrasonic unui robot

    În acest proiect este folosit robotul mobil din lectia anterioara dar este adaugat un senzor. Un modul transceiver cu ultrasunete este utilizat pentru a detecta distanța unui obiect în fața robotului pe măsură ce robotul se deplasează înainte. Dacă distanța este mai mică de 50 cm (valoarea poate fi modificată dacă este necesar), robotul va întoarce la stânga până când va găsi o distanță mai mare de 50 cm fără obiecte, apoi va conduce înainte. Robotul continuă să lucreze în acest fel.

  26. 26

    Ce este un GUI?

    În mediul microcontrolerului și în lumea IoT, utilizarea afișajelor grafice este deja ceva normal. În lectiile următoare, vă voi prezenta cateva soluții diferite de ecran tactil si cum realizam un gui. Ecranele tactile sunt interfețe om-mașină (HMI) sau interfețe grafice (GUI) care sunt utilizate pentru configurarea și operarea sistemelor embedded. Sunt echipate foarte diferit, niveluri diferite de complexitate și necesită adesea un efort considerabil de programare

  27. 27

    GUI cu Nextion HMI

    Nextion-HMI este o interfață om-mașină (HMI), care trebuie înțeleasă ca o interfață de control și vizualizare între utilizator și aplicație. Un Nextion HMI cuprinde o parte hardware (aceasta este una dintre diferitele plăci TFT) și o parte software, Nextion Editor. Plăcile Nextion TFT folosesc un port serial pentru a comunica cu un microcontroler. Se evită astfel cablarea complexă.

  28. 28

    Conectare Nextion GUI la Arduino

    Conectare Nextion GUI la Arduino

  29. 29

    Protecție pentru centrala termică GUI

    În această lecţie vă prezint cum facem un proiect de automatizare şi anume voi realiza în scop didactic un circuit care se poate folosi la o centrală termică. Un senzor de temperatură va comanda un releu după un scenariu care va fi setat de utilizator dintr-un gui pe un tochscreen.

  30. 30

    Protecție pentru centrala termică GUI [2]

    În această lecţie vă prezint cum facem un proiect de automatizare şi anume voi realiza în scop didactic un circuit care se poate folosi la o centrală termică. Un senzor de temperatură va comanda un releu după un scenariu care va fi setat de utilizator dintr-un gui pe un tochscreen.

  31. 31

    Senzor de temperatură digital DS18B20

    DS18B20 este un senzor digital de temperatură care comunică prin protocolul proprietar oneWire. Fiecare senzor are o adresă unică (64 de biți), motiv pentru care puteți opera mai mulți senzori pe o singură magistrală fără probleme.

  32. 32

    Arduino UNO R4

    Arduino UNO R4

  33. 33

    Matrix - Led - Arduino Uno R4

    Matrix - Led - Arduino Uno R4

  34. 34

    Text-to-Speech

    Text-to-Speech cu arduino uno